Ucrainenii din Moldova desemnează masa funerară prin termenul «обід». La masa funerară se pregătesc coliva (коливо), borșul, cartofii fierţi cu carne (sau fără), bigusul (капустняк), sosul cu carne, fasole făcăluite. Conform credinţei, bucatele servite la masă trebuie să fie calde, aburinde. Se consideră că aburii sunt o hrană ușoară pentru sufletul care tocmai a părăsit corpul.
Invitând pe cei veniţi pentru înmormântare la masa de pomenire, de obicei stăpânii spun: „Intraţi, oameni buni, la masă, nu treceţi pe alături” («Заходьте, люди добрі, на обід, не минайте!») (Musait, Mărcăuţi). Conform tradiţiei, la masă se servesc toate bucatele îndată, dar prima este servită pentru toţi invitaţii coliva (rus. кутья, ucr. коливо). După care se servesc borșul, cartofii înnăbușiţi cu carne, sarmalele, fasolele etc. În faţă la fiecare se pune pe masă un colac cu lumânare și o batistă.
Farfuria cu colivă – кутья (коливо) este lăsată în casa mortului. În acest caz, cei veniţi pentru a-și lua rămas bun de la cel decedat, gustă din colivă, aprind lumânări în vasul cu făină. Coliva se duce la cimitir și se servește celor prezenţi. Ea reprezintă un atribut obligatoriu al mesei de pomenire. Se pregătește și la Paștele Blajinilor («Проводы»), când se împarte deopotrivă cu alte bucate.
În acest context menţionăm că conform datinilor de Crăciun grăunţele fierte de cele mai dese ori sunt desemnate cu termenul «кутя», iar în obiceiurile legate nemijlocit cu moartea și funeraliile cu sensul de «коливо», în limba română fiind uzual un termen identic, colivă.
Putem admite că sub influenţa vecinilor, la ucrainenii din Moldova s-a dezvoltat obiceiul de a turna vin peste mormânt în zilele de pomenire.
Ucrainenii (și moldovenii) care locuiesc în nordul ţării, folosesc în acest scop apa. În afară de aceasta, spre deosebire de ucrainenii din sudul ţării care preferă vinul la mesele de pomenire, cei din părţile nordului preferă rachiul.
